Cod: 4246
Descriere: „Cînd delegația noastră a ajuns cu mașinile în satul colhoznic Cojușna raionul Strășeni, mii de colhoznici ne-au întîmpinat cu flori, pîine cu sare și salutări de prietenie. Am rămas impresionați de această primire călduroasă, dar mai mult ca orice ne-au impresionat lucrurile văzute cu ochii și cele ce ne-au povestit colhoznicii.
Desigur că pentru a putea să cunoști toată bogăția acestui colhoz milionar e nevoie de timp. In jumătatea de zi, pe care am petrecut-o în colhoz ne-am putut totuși face o imagine clară asupra vieții noi ce o duc colhoznicii.
E greu să redăm tot ceea ce am avut ocazia să vedem aici. Pentru aceasta ar fi nevoie de mult spațiu în ziar. In aceste rînduri ne vom rezuma doar la cîteva fapte ce ne-au rămas puternic întipărite.
Cojușna e un sat ce seamănă cu un șantier în plină activitate de construcție. Ce poate fi mai grăitor din acest punct de vedere decît faptul că din 1949 și pînă acum în sat s-au construit 407 case noi, moderne, pentru, colhoznici.
Rețeaua de cablu se întinde de la o casă la alta. E și firesc să fie așa, deoarece satul este complet electrificat și radioficat. In plus, centrala telefonică a colhozului își poartă firul în 103 case colhoznice. Numărul celor care cer să-și instaleze telefon în casă crește neîncetat, la apropierea sediului colhozului am vizitat o clădire impresionantă, căreia abia i se luaseră schelele. Acest club colhoznic seamănă mai degrabă cu un palat al culturii. Arhitectonica sa modernă și ornamentațiile de ceramică cu motive naționale îi dau un aspect deosebit de elegant. Sala de spectacole are o capacitate de 700 locuri la parter și 150 locuri la balcon. De 7 Noiembrie el va fi gata. Acum instalațiile de calorifer și pentru lumină sînt pe terminate. In afară de scena ce va avea 95 m. p. clubul mai are săli de repetiție, pentru artiști, foaiere etc. Cele două aparate noi pentru cinematograf la lumina zilei trebuie doar montate în cabina operatorului. întreaga construcție a clubului a costat colhozul 2.5001300 ruble. Pe ulițele satului, locul căruțelor în bună parte i-au luat mașinile. Garajele colhozului seamănă cu o adevărată întreprindere. Colhozul are în prezent nouă autocamioane, o limuzină marca Zim și o Pobedă „M. 72” ce a primit-o de curînd premiu din rafta Expoziției Agricole Unionale. Mașinile rezolvă operativ necesitățile transporturilor.
Colhozul „Biruința” e vestit prin vinurile sale renumite, pin cele 5138 ha., suprafața de 1075 ha. sînt cultivate numai cu v.é. timp de deva ore am vizitat viile însoțiți de ingineriil agronom Popov Alexandru Lazarevici, pe al cărui piept strălucesc 8ordine și medalii ale U.R.S S. și care în prezent mai are de dat citeva examene pentru a lua diploma de candidat în științe agricole. Pepiniera pentru butașii de viță de vin se întinde pe o suprafață de 7 ha. Această pepinieră este baza cu ajatorul căreia colhozul își mărește suprafața viticolă cu cel puțin 100 ha. de la un an la altul. Cît cuprinzi cu ochii se intind podgoriile colhozului. Haracii de lemn sînt înlocuiți aici cu stilpi din vinuri«.., 10 boíi, pe care este întinsă rețea de câMii pentru urcatul viței. Strugurii Unt frumoși cu ciorchini bogate.
— Din calculele de pînă acum ne-a spus tov. A. G. Suhorebrîi, președintele colhozului — anul acesta nu așteptăm la o producție de cel puțin 6500 kg. la hectar. In 1955, deși viilor le-a mers mai prost, noi am vîndut statului 2500 tone struguri și am făcut 450 tone vin. De pe urma viei avem cele mai mari venituri. Astfel o bună parte din venitul anului trecut al colhozului ce s-a ridicat la suma de 13.605.000 ruble ni l-a adus via. Anul acesta colhozul va avea un venit total de 17.000.000 ruble.
O mare atenție dau colhoznicii creșterii vitelor și păsărilor. Șeptelul de vite se ridică la 746 iar numărul păsărilor se ridică la 4000. Ca să ne dăm seama cît de impetuos s-a dezvoltat acest colhoz e de ajuns să amintim că este relativ tînăr. A luat ființă în anul 1951, prin comasarea a 3 colhozuri mai mici create în anul 1949.
Posibilitățile ce le au copiii colhoznicilor pentru învățătură nu cunosc limite. O mică comparație: în 1945 în satul Cojușna erau 13 învățători, iar astăzi sînt 62. Iată două cifre ce grăiesc singure, fără comentariu despre condițiile ce sînt create țăni’toți colhoznici pentru învățătură. In sat funcționează două școli de 4 ani a școala de 7 ani și o școală media ce 10 ani, unde învață 180 de Anul acesta școala medie a datei de-a doua promoție de absolvenți. Acest tablou trebuie completat cu cei peste 30 tineri care urmează cursurile de învățămînt superior la Moscova, Chișinău și în alte orașe ale Uniunii Sovietice.
Am întîlnit în colhoz numeroși tineri fruntași cu care colhozul se mîndrește. Unul din aceștia este și comsomolistul Bivol Gheorghe, șeful unei echipe de tineret din brigada de furaje. Anul trecut el a făcut singur 700 zile-muncă în colhoz. Se pune întrebarea: Cum se poate așa ceva ? Anul are doar 360 zile! Comsomolistul Bivol reușește să facă zilnic cîte două și chiar trei norme. Acum el figurează din nou pe panoul fruntașilor. Se poate spune că în colhoz existența fruntașilor este un fenomen de masă.
Despre veniturile ce le primesc la împărțirea produselor, sînt grăitoare versurile din cîntecul ce«l-am ascult cu prilejul programului artistic dat în cinstea tineretului român pe stadionul satului.
Fiindcă planu-am îndeplinit
Și năgrade am primit
Cîte-un cort de grîu curat
De pe cîmpuri adunat
Și cartoafe și oloi
Și nutrețuri pentru oi
Cîte-un tobultoc de bani
Să nu-i cheltui în doi ani.
(năgrade = decorații)
(cort — grămadă)
E firesc să ne întrebăm care este izvorul bunei stări ce crește an de an? Doar înainte Cojușna era un sat înapoiat, unde țăranii cunoșteau din plin sărăcia, mizeria și incultura. Despre acest izvor am vorbit pînă acum. El este colhozul, munca in comun a pămîntului, cu ajutorul tehnicii și agrotehnicii moderne.
Colhoznicii din Cojușna au înțeles că aceasta este singura cale spre bunăstare. Mergînd pe acest drum ei au dobîndit belșugul la care altă dată nu puteau decît să viseze.
Perioada: august 1956
Sursa: Steagul Roșu, 31 august 1956
